Where's the shell?

Coborase treptele cabanutei atat de repede, incat mai ca avea sa se impiedice de pietrele asezate simetric pe langa casa din lemn. Cu banii economisiti din tablourile vandute, Blake inchiriase pentru o saptamana o cabana langa mare. Una dintre acele cabane linistitoare, lipsite de aglomeratia si galagia din marele oras.
Picioarele desculte atinsera bobitele de nisip umede. Facu multi pasi pana sa ajunga langa apa, apoi privi imensa intindere de parca ar fi fost ceva divin. Cu cateva ore in urma plouase, fapt pentru care afara era destul de racoare. Cu toate astea, blondul era imbracat intr-un tricou gri, simplu, si o pereche de pantaloni trei-sferturi negri, cu buzunarele mari si cateva snururi atarnate.
Se lasa jos, acolo unde apa ii atingea picioarele daca le intindea in fata. In curand pantalonii i se udara din cauza nisipului ud, facandu-l sa tresara. Se obisnui repede cu senzatia, incepand sa admire soarele ce aparea pe cer. Iubea diminetile si iubea sa stea sa priveasca rasaritul.
-Ahh... Din nou soare, murmura, aparandu-i un zambet pe buzele rozalii si putin uscate.

Dupa o mie de ani pe care-i petrecuse pe taramul mortii, Kase se afla acum pe plaja marii, plimbandu-se si relaxandu-se. Purta o pereche de pantaloni albi ce-i veneau pana deasupra genunchilor, mulati, si un maieu la fel de alb si de mulat. Mainile si le tinea in buzunare si picioarele desculte lasau urme pe nisipul ud de fiecare data cand el inainta. Era aici doar de o zi iar seara trecuta fusese la o petrecere si, de fiecare data cand a fost intrebat cine era iar el raspundea cu ''zeul mortii'', toti incepura sa rada, necrezandu-l desi asta era adevarul. Ii placea sa spuna adevarul despre sine caci si-asa oamenii nu-l credeau si uneori, unii chiar se speriau de moarte cand Kase le demonstra ca nu minte dar asta o facea cam rar.
Continua sa se plimbe, ochelarii negrii de soare completandu-i tinuta si aspectul modern, misterios.

Blake inghiti in sec cand vazu soarele atat de mare in fata lui. Se ridica repede, capatand acea culoare portocalie, ba chiar rosie. Ii venea sa se arunce in apa, sa inoate pana la el, dar din pacate nu stia deloc s-o faca. Avea o oarecare fobie de apa, insa nu-l oprea nimic sa o priveasca.
La cat de liniste era, aproape ca auzi pasii din spatele sau. Nu se uita prima data, crezand ca i se pare, apoi intoarse capul si zambi cand dadu cu ochii peste barbatul in alb. Ii facu rapid cu mana, zambind prieteneste, apoi se ridica in picioare si isi scutura pantalonii de nisip, mergand spre barbat.
Cu cat se apropia mai mult, cu atat observa ca tinuta aceea alba nu i se potrivea mai deloc. Aerul pe care il emana era mai putin pur fata de hainele de pe el.
-Eu sunt Blake, se prezenta, intinzand mana.
Odata ajuns in fata lui, isi dadu seama cat de scund era fata de acest om, dar asta nu-l impiedica sa fie prietenos. Atata timp cat nu era nimeni pe aici, o conversatie cu un necunoscut si o viitoare prietenie nu ii displaceau.

Continua sa mearga linistit, privind inainte, asta pana cand pustiul acela blond se oprise in fata lui, facandu-l si pe Kase sa se opreasca in loc. Ii privi mana, apoi il privi pe el printre ochelari, scotandu-si o mana din buzunar, dand noroc cu el.
-Kase, Zeul Mortii, incantat.
Spuse scurt si la subiect, mentionand si ''functia'' pe care o avea, vrand sa lamureasca asta inca de pe acum, ca mai tarziu sa nu aiba parte de intamplari nefericite desi, probabil ca pustiul va fi ca toti ceilalti si ca nu-l va crede insa, daca acesta vroia dovada, Kase avea sa-i dea o dovada.
Isi retrase mana, ducand-o inapoi in buzunar, privindu-l superior pe blond caci era scund si cam asta dadea impresia diferenta de inaltime, chiar daca brunetul nu o facea intentionat.

Ii apuca repede mana cand o intinse, de frica parca sa nu se razgandeasca, apoi cand ii auzi numele si urmatoarele cuvinte, zambi si mai mult. Pentru inceput, credea ca e adevarat, apoi se gandi ca e imposibil.
-E o porecla, nu? Sa stii ca se potriveste. Ai un aer mai... de Zeu al Mortii...
Facu apoi cativa pasi in spate cat sa-l cuprinda din cap pana in picioare in toata aria vizuala, apoi isi duse bratele dupa corp pentru a reusi sa se imbratiseze si sa se incalzeasca. Dimineata, in acest loc, era foarte racoare, si asta o stia dinainte sa vina aici, pe plaja.
Se apleca atunci cand ceva il deranja la calcai, luand scoica pe care tocmai calcase. Nu era o opera de arta, dar asta si cu altele pe care le va gasi aveau sa formeze urmatoarele obiecte ce urma sa le picteze. O baga in buzunar, ciocnindu-se de alte doua care se aflau acolo.
-Ma ajuti sa caut mai multe? Am nevoie de ele pentru...
Apoi se decise sa nu dezvaluie chiar totul, asa ca nu mai continua.

Dadu indiferent din umeri atunci cand pustiul nu-l crezuse si cand ii propusese sa il ajute cu cautarea scoicilor, privind in jur, aplecandu-se de fiecare data cand gasea una, tinandu-si o mana inca in buzunar.
-Chiar sunt Zeul Mortii...
Spuse in cele din urma ca sa-l lamureasca pe pusti, continuand sa caute scoici pentru acesta, fara sa-l intereseze la ce avea sa le foloseasca caci, ceva ii spunea ca avea sa afle oricum. Le cauta pe cele mai frumoase, parandu-i-se ca de ele avea nevoie blondul, intinzandu-le acestuia de fiecare data cand mana lui se umple, fiindu-i prea lene ca sa o scoata pe cealalta din buzunar. Era chiar comod cu ea acolo ca sa fie sincer si statea la cald, Kase adorand caldura.

Accepta scoicile primite de la brunet, cu toate ca nu ii placeau toate, nu voia sa para neprietenos, asa ca le puse pe in buzunar. Noroc ca erau mari, caci n-ar fi incaput nici jumatate din ele. Se apleca si el uneori, cand vedea una diferita de cele pe care le avea deja, apoi o aseza la loc sigur.
In scurt timp, buzunarele se umplura, iar Blake veni langa barbat si ii facu semn sa se opreasca.
-Ajung astea.
Apoi incepu sa chicoteasca la afirmatia lui.
-Si eu ma jucam de-a Zeii si oamenii cand eram mic, dar... Nu crezi ca esti cam mare pentru asta?
Continua sa chicoteasca, transformandu-se in ras. Nu era unul batjocoritor, ci mai degraba amuzant. Ii dadea peste 20 de ani, ceea ce il facea sa se intrebe putin daca tipului nu cumva ii e dor de copilatie si de asta procedeaza asa.

Se opri cand acesta ii spusese ca era de-ajuns, spalandu-si mainile in apa, acestea uscandu-se repede. Le baga la lo in pantaloni, intorcandu-se cu fata spre pusti atunci cand incepu sa vorbeasca, incruntandu-se destul de iritat din cauza acelui ras. Pur si simplu el credea ca Kase er aun mincinos, posibil un tip cu probleme mentale de putea afirma ca era zeul mortii.
Cum nu a mai suportat sa-l auda razand, brusc, din omoplatii brunetului aparura doua pereche de aripi gigantice, negre, ce se miscau lent, pana ce au ajuns la o pozitie normala, in jurul celor doi fiind acum numai pene negre.
-Chiar sunt Zeul Mortii.
Repeta inca o data, acum dovedinu-i si acest lucru.

Blake mari involuntar ochii, ba chiar cascand si gura cand aripile lui Kase iesira la iveala. Le analiza fugitiv, de frica sa nu dispara inainte sa le vada in intregime, apoi analiza iarasi vorbele brunetului.
-Dar cum e posibil?
Dadu din cap, apoi singurul gand fu ca poate e actor si avea implantat in palma un buton ca aripile sa-i apara atunci cand il apasa. Urmatorul gand fu sa-l picteze, asa ca incerca sa ii propuna cumva dar sa nu fie prea direct.
-Pariez ca esti curios ce o sa fac cu ele, ii spuse, uitandu-se spre buzunarele umflate.
Blake se uita spre cabana, singura din partea asta de sud a plajei, apoi porni spre ea cu buzunarele pline. Era mandru ca stransese atatea scoici.
Urca treptele cand ajunse la ea, deschise usa ce nu era incuiata, apoi primul lucru pe care il facu fu sa ia niste ciorapi in picioare. Degetele deja ii inghetasera.
Se apropie apoi de masuta, trase un scaun pentru Kase, iar el se puse in fata sevraletului si aseza o coala mare, din panza. In fata lui, pe pervaz, aseza un cosulet in care turna scoicile, apoi isi pregati pensulete, uleiul si restul lucrurilor ce ii mai trebuiau. Dupa pictura cu scoicile, avea sa-l roage sa ii arate din nou aripile pentru a-i facesi lui o schita pe care avea sa o termine probabil zilele urmatoare cat mai ramanea aici.
Inainte sa inceapa, se uita spre brunet pentru a-i urmari expresia. Era curios sa il citeasca si sa vada daca era entuziasmat, daca zambea sau se stramba.

Isi retrase aripile in cele din urma caci pustiul le analizase destul si, oricum tot nu il credea in totalitate dupa cate putea citi in ochii acestuia. Continua sa isi tina mainile in buzunar, avand o expresie...mai bine zis neavand nici un fel de expresie aparte, privind spre buzunarele pustiului.
-O sa le folosesti intr-o pictura...
Mormai el insa se parea ca pustiul nu-l asculta, plecand deja de langa Kase. Acesta dadu indiferent din umeri si il urma pana in casa, privind spre scaunul pe care blondul il trase pentru el. Se apropie de bucata de lemn, asezandu-se pe el, dandu-si jos ochelarii, lasand la iveala o pereche de ochi reci ca de gheata, profunzi, de o culoare rosiatica care, uneori devenea albastra sau neagra. Chipul inca ii era lipsit de expresie de parca ar fi fost o marioneta, privind in jur, stand cu mainile in san si picior-peste-picior, avand un aer melancolic totusi, pe langa cel misterios.

Se cutremura putin cand ii intalni privirea, dar nu se lasa intimidat. Incerca sa intre mai adanc in ochii lui pentru a-l putea citi, dar nu reusea sa dea de vreo expresie.
-Nu-ti place? intreba, trecandu-si o mana prin fata ochilor sai.
Se intinse dupa pensule, care erau toate asezate pe masa, apoi aseza sevraletul in asa fel incat sa nu stea cu spatele la Kase, dar nici sa il incomodeze pictatul.
Nu mai astepta vreun raspuns. Indiferent care ar fi fost, Blake avea de gand sa picteze. Spera totusi ca va termina repede si nu o sa fie nevoit sa-l plictiseasca.
Incepu sa fredoneze cand mana lui se misca cu atata profesionalism, asta ajutandu-l sa fie mai inspirat.
Aproape ca uitase ca mai e cineva in camera cu el, atat de concentrat devenise, iar cand isi dadu seama, tresari si gresi putin pictura, dar retusa imediat. Lasa pensula jos si se intoarse cu fata spre Kase, zambind.
-Hm?! Ce zici pana acum?

Dadu usor din umeri, nestiind ce sa spuna mai exact. Ii placea locul asta si picturile pustiului insa, asta nu avea sa-l faca sa-si schimbe starea de spirit sau expresia faciala caci, asa era natura lui.
Tot timpul ramasese tacut ca sa nu-l deranjeze pe blond si sa-l lase sa-si faca treaba. Nu ca era o persoana vorbareata de felul lui... Prefera sa taca caci pe pamant personalitatea lui se schimba dramatic. Pe taramul lui, Kase era un tip foarte pervers, mereu cu ranjetul pe buze, glumet chiar, care adora sa se ia de toti cei care-i ieseau in cala. Insa nu si aici... aici era tacut, aici era o simpla marioneta.
Isi indrepta privirea spre tablou atunci cand blondul ii ceru parerea, analizandu-l cu atentie, fara sa isi schimbe expresia faciala.
-Arata destul de bine pana acum.
Chiar nu mai avea ce sa completeze, ce sa mai spuna caci tabloul era perfect din punctul lui de vedere.

Isi duse un deget spre buze, lipindu-se cu fundul de masa, in acest timp privind spre tablou.
-Chiar crezi? Mi se pare ca l-am inchis putin acolo unde se termina cosul.
dadu din cap, luand pensula in mana si modificand. Reusi din nou sa revina la starea aceea in care credea ca e singur, iar apoi cand termina si se intoarse, aproape ca se sperie cand il vazu pe Kase.
Nu durase mult pentru ca se misca destul de repede de obicei, plus ca nu era un tablou greu.
Inchise geamul, lua cosul si il aseza langa pat, apoi se urca pe masa, dand din picioare intr-un mod copilaresc.
-Scuze daca te-am plictisit. Acum spune-mi, Zeule al Mortii, ai vrea sa te pictez si pe tine mai tarziu sau... poate maine? Cred ca aripile tale ar avea un adevarat succes la o expozitie.
Se simtea putin incomod datorita neutralitatii brunetului, insa incerca sa mai coloreze el putin conversatie cu tot felul de intrebari.
-Cati ani ai?

Lui nu i se paruse nimic neinregula cu tabloul insa daca artistul credea asta, Kase nu putea sa comenteze. Il lasa sa faca retusurile si sa-si continue tabloul, privind la acea bucata de panza tot timpul, fara sa clipeasca macar.
Isi indrepta privirea spre pusti atunci cand ii vorbi, dand indiferent din umeri. Nu avea nimic impotriva daca acesta vroia sa-l picteze. A mai fost pictat de multe ori inainte drept Lucifer sau alte personalitati insa, era curios cum avea sa iasa de data asta, dupa viziunea artistica a blondului.
-Poti sa ma pictezi daca vrei, nu ma deranjeaza.
Spuse sincer si isi inchise ochii scurt, privind din nou la celelalte tablouri, asta pana cand pustiul vorbise din nou, indreptandu-si privirea rosiatica spre el.
-Ca si om, 23 insa, ca si Zeu, milioane de ani probabil. Nici eu nu mai stiu.
Cine ar mai putea tine cont de ani cand era un Zeu si majoritatea miilor de ani le petrecuse intr-un loc unde timpul era irelevant?

Blake incepu sa stranga si sa faca cat de cat ordine pe masa, apoi se duse spre frigider si scoase o sticla de suc natural, iar din dulapior niste fursecuri. Lua doua pahare si turna in ele,
-Sper ca Zeii beau suc de portocale si mananca fursecuri, chicoti, tragand alt scaun si asezandu-se pe el.
Lua un fursez, il aseza intre buze apoi incepu sa manance si sa fie atent la ceea ce spunea Kase. Acum serios, un am de 23 de ani nu ar fi mintit asta, decat daca era nebun, dar nu parea, insa totusi i se parea destul de imposibi. Mai avusese vise ciudate cu demoni, dar niciodata nu credea ca sunt reali, ba chiar era pasionat si de literatura si filmele fantasy.
Dupa ce lua cateva guri de suc, se uita ciudat la el, de parca acum isi daduse seama ce era el cu adevarat.
-Cum e posibil sa fii real? Astea sunt legende. Tu ma minti, mormi, stramband din buze.

Isi indrepta privirea spre farfuria cu fursecuri, aratand destul de bine. Desi nu simtea nevoia de-a manca ca si muritorii, asta nu insemna ca nu ii placea mancarea lor. Avea un gust bun de-obicei asa ca de data asta Kase isi intinse mana dupa un fursec, privindu-l atent, ducandu-l la buze. Lua o bucata din el, fiind chiarbun, continuand sa manance in timp ce isi indrepta privirea spre pusti.
-Toate legendele au un sambure de adevar in ele. Voi credeti in D-zeu, crede-ti ca este real si nu va indoiti de existenta si puterile lui miraculoase. Unele lucruri nu pot fi explicate, ele doar exista. Nu te mint si nici nu intentionez sa o fac. Sunt un Zeu, sunt normal, si pentru doua zile am permisiunea de-a sta printre oameni, de a cauta pe cineva pe care sa-l iau cu mine inapoi.
Termina fursecul, luand paharul cu suc, potolindu-si ''setea'' data de aceel fursec, mai luand unul. Chiar ii placea, sincer sa fie.

Il asculta, avand ochii atintit asupra miscarilor si gesturilor sale. Cu toate astea, era atent doar la cuvintele lui.
-Sunt ateu, i-o taie el scurt, luand inca un fursec si mestecandu-l bine, terminand cu ultima gura din paharul cu suc. Se gandea sa mai toarne putin, dar se simtea plin, mai ales ca mai mancase cu doua ore in urma.
Cu toate ca inceta sa mai spuna ceva dupa acea afirmatie, totusi, Blake isi ridica iarasi privirea spre brunet.
-Cum adica sa iei pe cineva inapoi cu tine?
Intrebarile ii veneau pur si simplu, fara a-l mai pune pe ganduri daca ceea ce zicea el e fictiune sau adevar. Defapt, in momentul de fata nu-l prea interesa, caci discutia devenea din ce in ce mai captivanta.

-Am vorbit in general...
Mormai el in timp ce mai luase un fursec, incepand sa-l manance. Chiar ii placeau, fiind un adept al dulciurilor in general, mancandu-le chiar si cand era pe taramul sau desi, nu ar fi simtit o nevoie sau ceva de genul. Ii placea gustul dulce si parca ii sporea dorinta de-a bea ceva tare.
Isi indrepta privirea spre pusti cand ii auzise intrebarea, cazand putin pe ganduri in timp ce continua sa mestece ce avea in gura.
-Odata la o mie de ani ne e permis sa venim in lumea oamenilor si sa luam un muritor cu noi, ca partener pe celalalt taram. Si cand spun ''partener'', sunt sigur ca sti la ce ma refer.
Inceta sa mai manance caci stia ca daca avea sa exagereze nu va fi deloc bine, nu cat timp era in lumea oamenilor. Bau o gura din suc, scotandu-si pachetul de tigari din buzunar, aprinzandu-si una.

Se incrunta oarecum la ultimasa replica. Normal ca stia, nu avea nici doisprezece ani.
-Inteleg... rosti, stand putin pe ganduri.
Defapt, nu stia daca intelegea exact ce se petrece, insa vorbele lui fusesera destul de clare. Un zeu vine o data la o mie de ani pe pamant pentru a alege un muritor sa il insoteasca in lumea sa ca partener. Brusc il bufni rasul, apoi se incrunta iarasi cand vazu pachetul de tigari. Voia sa spuna "nu in casa mea", dar ceva il opri, asa ca nu mai scoase niciun sunet in legatura cu tutunul.
Se lasa pe spate cu scaunul, atent sa nu cada, punandu-si informatiile cap la cap.
-Si ce fel de persoana trebuie sa alegeti? Cati mai sunt ca tine aici?
Un sir de intrebari il invadara pe Kase, destul de discrete, ca nu cumva sa se simta atacat si sufocat.

Il privi rece, lipsit de vre-o expresie anume atunci cand incepuse sa rada, inchizandu-si scurt ochii ca apoi sa priveasca inainte si sa-si continue tigarea pe care tocmai o aprinsese.
Din partea lui, pustiul nu avea decat sa rada si sa nu-l creada insa Kase nu mintea. Tot ce spusese pana acum a fost adevarat si era problema lui daca nu-l credea.
-Nu conteaza. Doar o persoana de care iti place, ti se pare interesanta sau pur si simplu o vrei drept partener.
Se ridica lent de pe scaun, cu miscari elegante, indreptandu-se spre geam. Il deschise larg si se aseza turceste pe tocul acestuia, echilibrul lui fiind perfect. Privea ganditor afara, ranjind scurt in coltul gurii, indreptandu-si privirea spre pusti.
-Daca nu ma crezi, atunci vino cu mine pe taramul meu si ai sa te convingi.

Parea cam indiferent ceea ce, din nou, il facea sa creada ca totul este o farsa. Dar personalitatea lui chiar se potrivea cu un Zeu al Mortii.
-Ce tot vorbesc?! E imposibil sa existe asa ceva.gandi, uitandu-se apoi fix spre fereastra, dorind sa o deschida, insa Kase i-o lua inainte asa ca statu pe scaunul sau linistit.
-Sa vin cu tine? Nu trebuie sa indeplinesc niste cerinte, sau ceva de genul asta?
Se ridica in picioare, uitandu-se cu coada ochiului in geamul deschis ce era sub forma unei oglinzi, putand sa se analizeze din cap pana in picioare.
-Am 1,74 centimetri si 58 de kilograme. Par blond, ochi albastri... hmm... 17 ani. Ma incadrez? il intreba, in timp ce ochii se mutara spre el.

Continua sa-l priveasca in timp ce vorbea si se descria, dand indiferent din umeri. Nu era vorba ca pustiul trebuia sa implineasca anumite criterii caci nu trebuia. Era la fel ca si cand un om vroia alt om, nimic deosebit.
-Nu trebuie sa te incadrezi. Pur si simplu Zeii isi aleg parteneri dupa gusturi sau daca gasesc ceva interesant in ei iar eu pot spune ca esti destul de interesant.
Iis intoarse capul in directia opusa, continuand sa isi fumeze tacut tigarea, privind plaja pustie. Locula sta se schimbase atat de mult fata de ultima data cand a venit si asta il intrista. Vroia sa se duca cat mai repede pe taramul lui.
-Trebuie sa te avertizez ca odata ajuns pe taramul meu, nu vei mai putea pleca. Insa, de ce ti-ai dori sa pleci de-acolo si sa te intorci in locul asta deplorabil? Acolo iti poti indeplini absolut orice dorinta, poti avea absolut tot ce doresti, poti trai ca un rege fara ca cineva sa te opreasca sau sa iti ispasesti pacatele pe care le-ai facut cat timp ai fost aici. Pur si simplu, acolo, ca si partenerul meu, vei fi ca in Rai, dar nu te vei mai putea intoarce.

Nu putea sa reziste fara sa mai ia un fursec, asa ca il manca pe penultimul destul de rapid. Lua farfura, se ridica si o aseza langa geam, rugandu-l pe Kase din priviri sa-l ia el pe ultimul, apoi se aseza cu spatele de peretele de langa fereastra.
-Credeam ca sunteti mai pretentiosi, spuse, intinzandu-se dupa sticla de apa de pe noptiera. Bau cateva guri, apoi o aseza la loc.
-Suna interesant, dar nu as renunta niciodata la viata de om. Nu-mi place sa fiu perfect. E absurd!
Dadu negativ din cap, stiind ca avea multe vise care voiau sa devina realitate, insa numai daca muncea se simtea implinit, nu daca batea cineva din degete si totul era gata. Insa avea o singura dorinta: ca familia lui sa invie. Cu toate astea, se simtea neputincios daca ei ar fi in viata iar el s-ar afla undeva departe de ei, in acel Rai, cum il numea Kase.

Privi ultimul fursec care mai ramase, luandu-l in cele din urma, doar ca sa-i faca pe plac blondului. Incepu sa-l manance, privind inainte ganditor in timp ce asculta ceea ce Blake spunea, stramband scurt din buze.
-Suntem pretentiosi insa, am invatat ca nu rezolvam nimic cu asta si, dupa mii de vizite esuate, am renuntat la pretentii.
Nu credea ca el mai era pretentios. Se saturase sa tot caute persoana perfecta asa ca se multumea cu oricine ii crea un anume interes, luandu-l cu el pe Taramul Mortii, chiar si cu forta uneori. In fond, el nu avea scrupule, era Zeul Mortii pana la urma.
-Lumea in care traiti este un Iad mai mare decat cel pe care eu l-am construit. Zilnic va zbati sa realizati ceva doar ca sa imbratisati esecul la final. Multi oameni si-ar da viata ca sa scape de pedepsele vietii de-apoi, sa li se indeplineasca toate dorintele si scape de lumea asta insa tu refuzi sub pretextul ca nu iti place sa fi perfect. Si totusi, te zbati ca sa fi caci asta este natura ta.
Isi inchise scurt ochii, aprinzandu-si inca o tigare, ducandu-se iarasi la geam.

Puse farfuria goala, de data asta, pe masa, ascultandu-l. Expresia lui era usor incruntata, insa daca cineva i-ar fi pus o oglinda in fata ochilor, l-ar fi bufnit rasul. Nici acum nu lua toate vorbele lui Kase in serios, insa de data asta parca avea mai multa dreptate.
-Cu siguranta ca incercam sa fim perfecti, sau cel putin sa fim mai buni ca inainte. Tocmai aici e secretul: sa incerci sa ajungi undeva, iar dupa mult timp de munca, sa reusesti. Nu ti se pare frumos? Sa stii ca tu singur ai facut-o, fara vreun ajutor.
Dadu din umeri, caci pana la urma era un Zeu si vorbele ce tocmai le spusese Blake erau egale cu 0. Dar oare ciar era un Zeu?
Isi intinse mana spre buzele lui si ii lua tigara, apoi o arunca jos, afara.
-Ai fumat destule, nu crezi? Nu incerc sa fac pe mamica, dar cred ca si plamanii unui Zeu se duc, nu-i asa?